Dragi parinti disperati ca ai vostri adolescenti nu vor sa isi faca temele, stau prea mult in fata oglinzii sau a calculatorului, voi care credeti ca nu se va alege mare lucru de ei daca luati mana de pe ei, doar stati putin si intrebati-i ce vor? Intrebati-l pe copilul vostru cum vede el lucrurile, pe sine si viitorul de care voi va ingrijorati. Ati fi surprinsi ca si ei vor sa mearga la liceu, la facultate, ca vor sa ajunga cineva? Credeti ca ei isi doresc sa nu se aleaga nimic de capul lor?!
Faceti diferenta intre ceea ce va doriti voi pentru copil si ceea ce isi doreste el pentru sine, lasand loc creativitatii si explorarii posibilitatilor! Sunt mai multe drumuri care se pot deschide, la fel cum poti ajunge in acelasi loc pe carari diferite.
Cand veti realiza ca si ei isi doresc binele pentru ei, va va fi mai usor sa le dati si lor cateva butoane de control de la centru de comanda, sa-i imputerniciti. Cand se vor uita in oglinda voastra vor vedea incredere.
Dragi adolescenti suparati pe parintii vostri ca nu va inteleg, ca nu mai e ca pe vremea lor, stati putin si ascultati-i pe ai vostri parinti. Cum au ajuns oare parintii vostri sa creada ceea ce cred despre tineri, despre copii? Ce spun faptele? Ce spune povestea lor? E posibil ca un parinte foarte grijului sa fi fost un copil care si-a dorit cu toata fiinta lui sa il fi intrebat mama si tata ceva de scoala, dar a fost cu totul neglijat. Care sunt constrangerile sociale, familiale si culturale care ii preseaza pe parinti?
Faceti diferenta intre ceea ce va doriti voi si ceea ce credeti voi ca vor parinti pentru voi, avand libertatea de a va formula propiile alegeri! Veti fi surprinsi sa realizati ca parintii sunt de partea voastra.
Fiecare tabara este prinsa in propria poveste problema, iar adancirea si rigiditatea in ideiile acestei povesti blocheaza evidentierea situatiilor cand adolescentul este si intelept si rabdator sau cand parintii sunt de gasca.